|
ECCO ALCUNE POESIE
IN DIALETTO ANDREOLESE
SURGIVA 'E VITA
Sant' Andria bbeddha!
Terra anativa
Da vita mia sign' a surgiva
E mmi dissiti, 'mpina chi campu.
Mo volaria cuamu nu lampu
'U tùarn' a tia guagliuni
'U sàgghiu e mmu scindu trimpi 'e vvaddhuni
Astùta 'sta siti chi siantu 'e tia.
Cùamu nu riafulu girandu jia
Ajjira lirtu, ara marina
Mangiàvu frutta zzuccarina
Chi spitittava, chi mmi nutria.
O jaru sulu o 'ncumpagnia
Chjanu 'e sciùaddhi girijavu
'E frutta virdi mi gurdavu
Ca dda 'ndava tuttu l'annu.
E cchi ssu' chi nno 'nsi fannu?
Frutt' e jjhuri d' ogni culuri
Chjin' 'e sapuri jhavuru d' aùri
E' 'na 'tiarna primavèra.
'E cacummari, partagalli, d' 'abbruvera
Pur' 'u viarnu si' pittata
Culuràt 'e profumata
terr' amat' 'e chistu cora.
'On criju ..., ca mi dassi fora
Duappu chi ssugnu mùartu
Ca puru si ffici 'o stuartu
Pensai semp' a tia.
pajisi mio Sant' Andria
Sugnu for' e mi manchi
Tu, 'o nti stanchi
Aspietti, a ...mia.
- Sigino Carioti (Cindiddhi) - |
L' autore legge la
sua poesia
scarica il file |
| A
VINEDDRA
Chi vorìssi u ti cuntu
da Vineddra?
Tuttu parìa tenùtu e na cordeddra;
puru lacqua facìa gurni e cariòla
portandu nzuma ncunu taccu e sola.
Parìa ca nenta mai succeda ngiru
e sempa eramu ddrà, mbiru lu piru;
pùa giuvanìaddri allarta ni mbizzaru:
cu mastru custurìari e cui scarpàru.
Artu on vidivi ca mura scoppulati,
duva tùappi e presìapiu, duva straci;
e ngiru ngiru, mpisi ara franesta,
pittìaddri e ficandiàni e pipi a rresta.
Scali, scaluni, mugnani e copanìaddri;
pùarti e catòjia, pùarti cu i portìaddri,
chiavatùri fatti a manu, chi arruggiàru,
e Nazzarenu bonànima, forgiàru.
Mbrunuta l ura, a nna quarra
ncucchjàti,
sentìamu i cunti e na vècchja cuntati;
u frata randa avìa mbrazza u piccirìddru
appatumàtu e lùardu cchjù de ìddru.
I fìmmani, assettàti ari scalùni
mandàvanu i zitìaddi aru musùni;
tiràvanu da gurza i patrannùasti
e si chiudìanu eccussì i jùarni nùasti.
Ccà ni criscìmma! Cu i carzi appezzati
tutti e na tàgghia, cu i tìasti carusàti:
parìamu fìgghi e na mamma sula,
parìamu pecurìaddri ara pastura.
Luci, chi a sta Vinèddra umbra facìti,
dicìtimi: "Quandè ca juarnu fàcia?".
(Vincenzo Andracchio) |
|
| A
RUGA
Ar'u Vaddruni d'a Funtaneddra
èramu 'ncutti cùamu 'a sardeddra,
'n cerca 'e fortuna cangiamma strata
r restàru l'ova d'a cugghiata.
'On avia casi senza guttiari,
nè vecchiariddri senza vrasciari:
quandu ar'i ferra, quandu cu fusu,
sinnò, guardavunu 'ncunu putusu.
Quantu cristiani d'a bona manera:
c'era Cindiddra, Ntò 'a Panettera,
e ra cummara "Catarini d'a Lana"
chi sapia cunti pe' tutta 'a simana.
Avìamu puru Mannaja Nacca,
cu pisciaturi sutta 'a travacca;
estati e vìarnu nescia 'ntò barcuni,
cu 'a cammiseddra supa i rignuni.
'Ncorcunu facìa ca vola u cumanda,
pecchi avìa turnatu d'a Mìarica Randa,
ma quandu si vìtta p'o culu pigghiara:(oh yè!)
sputau 'a cingomma e si misa a zappara.
Fora gabbu, chi ruga a pinnellu!
Unu avìa u ranu, nattu u crivellu,
unu avìa l'ùagghiu, nattu 'a manestra.
e nte cocipana sparava 'a janestra.
Erùmu tutti cummara e cumpara,
ognunu tirava...tirava a campara,
senza cuntìanti, senza stravizzi,
èranu puacu puru i carizzi.
Cu' primu cardu 'ncignava u ribìaddru,
nte ogni casa ciangìa nu zitiaddru,
e tutti i moccusi jocandu ar'a sgrozza,
facìamu 'mbujina sartandu a carozza.
Cuamu l'acciadri d' a luci a folè;
faciamu 'u risparmiu d'a luci a forfè;
e capitava, standu ar'u scuru,
d' a scala 'ncasciata u ntruzzi nto muru.
Quandu arviscia.. nte stu Vaddruni
sentivi tuttu nu parrasuni:
lumi, lantiami portati a manu
e 'ncunu ragghiu d'o ciucciu 'e Varanu.
E ognunu partia ... cu spùarti e panara,
guardandu na stiddra e l'undi d'o mara.
(Vincenzo Andracchio) |
|
| U
PUARCU
Puarci de ddrà, puarci de
ccà
nte ogni ruga nu puarcu ci stà
ligatu u pòrtunu cu' ramaniaddru,
tutti u ngulighianu cuamu u zitiaddru.
Grida lu miseru, li fannu a festa,
supa u muriaddru li misuru a testa,
cu' tena de peda cu' tena de ricchji
ma nuddu caccija u puarcu de mpicci.
Lùcia u curtiaddru do scannaturi,
u puarcu grida d'o gran doluri,
e ra cummàra, cu manu e vrazzu
gira nta limba po' sangunazzu.
Gugghia a coddara e fora funda
tutti su' pronti u puarcu si munda,
cu munda a panza, cu munda a cudiddra
para ca rida intru a majiddra.
E cu sti risi finìu u ribbiaddru,
u puarcu u mpisuru ar'u scambiaddru,
e ar'a fini mancu u si dicia
ca l'arrendiru puru a vizzica.
Criscimma u puarcu e mancu ni para
ca cu a sajiola l'avimu 'e pisàra,
tutti ni dinnu ca era mbalusu
i situli avìa e nu puarcu tignusu.
Chista è a storia de puarci e na vota,
chi rughi rughi facianu rota,
a carnalavari tenianu cuntianti
a gianti rica e ra gianti pezzenti.
Cangiaru i jussi, finìu a fera,
mò tutti i puarci su e na manèra,
restaru sulu u destinu 'ngatu:
Cui esta puarcu...mora ammazzatu.
(Vincenzo Andracchio) |
|
|